Financiare

Dobânda este un concept financiar esențial care afectează viața fiecăruia dintre noi, fie că economisim, împrumutăm sau investim bani. În acest articol, vom explora pe înțelesul tuturor ce înseamnă dobânda, cum funcționează și cum ne poate influența deciziile financiare de zi cu zi. Vom folosi exemple simple și situații din viața reală pentru a clarifica aceste concepte importante, adaptate nevoilor și situațiilor întâlnite.

Ce este dobânda și cum funcționează

Dobânda este suma de bani pe care o primim când economisim sau o plătim când împrumutăm bani. E ca o recompensă pentru cei care economisesc și un cost pentru cei care iau un împrumut.

Imaginați-vă că împrumutați o prietenă cu 100 de lei. Când vă înapoiază banii, s-ar putea să vă dea 105 lei. Cei 5 lei în plus reprezintă dobânda – o mulțumire pentru că i-ați împrumutat banii.

Rata dobânzii: Concept și importanță în finanțe

Rata dobânzii este procentul din suma împrumutată sau economisită care reprezintă dobânda.

Tipuri de rate ale dobânzii

• Rata nominală: Cea afișată de bănci
• Rata reală: Rata nominală minus inflația
• ROBOR: O rată de referință pentru împrumuturile între bănci în România

Cum ne afectează rata dobânzii?

Gândiți-vă la rata dobânzii ca la prețul banilor. Când e mare:

• E mai scump să împrumutăm (de exemplu, rate mai mari la credite)
• E mai avantajos să economisim (câștigăm mai mult din depozite)

Când e mică, situația se inversează.

Factori care influențează rata dobânzii în România

• Deciziile Băncii Naționale a României
• Inflația (creșterea prețurilor)
• Situația economică generală.

După ce am clarificat conceptul de rată a dobânzii, este important să înțelegem că există diferite tipuri de dobânzi. Să explorăm două categorii principale: dobânda simplă și dobânda compusă.

Tipuri de dobânzi: Simpla vs. Compusă

Există două tipuri principale de dobânzi: simplă și compusă. Înțelegerea diferenței dintre ele ne poate ajuta să luăm decizii financiare mai bune, indiferent de situația noastră de angajare sau responsabilitățile familiale.

Dobânda simplă

Dobânda simplă se calculează doar pe suma inițială.

Exemplu: Dacă economisim 1000 lei cu o dobândă simplă de 5% pe an, după 3 ani vom avea:

• 1000 lei (suma inițială)
• + 150 lei (50 lei dobândă pe an x 3 ani)
• = 1150 lei în total

Dobânda compusă

Dobânda compusă se calculează atât pe suma inițială, cât și pe dobânda acumulată.

Exemplu: Aceiași 1000 lei cu o dobândă compusă de 5% pe an, după 3 ani:

• Anul 1: 1000 + 50 = 1050 lei
• Anul 2: 1050 + 52.5 = 1102.5 lei
• Anul 3: 1102.5 + 55.13 = 1157.63 lei

Observăm că dobânda compusă ne aduce mai mulți bani în timp.

Când întâlnim aceste tipuri de dobânzi?

• Dobânda simplă: Adesea la împrumuturi pe termen scurt
• Dobânda compusă: La majoritatea conturilor de economii și investiții pe termen lung

Pe lângă distincția între dobânda simplă și cea compusă, există o altă clasificare importantă a dobânzilor: fixă și variabilă. Să vedem ce înseamnă fiecare și cum ne pot afecta finanțele.

Tipuri de dobânzi: dobanda fixă sau variabilă

Când vine vorba de împrumuturi sau economii, ne putem întâlni cu două tipuri principale de dobânzi: fixă și variabilă.

Dobânda fixă

Dobânda fixă rămâne neschimbată pe toată durata contractului.

Avantaje:

• Predictibilitate – știm exact cât vom plăti
• Protecție împotriva creșterilor de dobândă

Dezavantaje:

• De obicei, rata inițială e mai mare decât la dobânda variabilă
• Nu beneficiem dacă ratele dobânzilor scad

Dobânda variabilă

Dobânda variabilă se modifică în funcție de condițiile pieței.

Avantaje:

• De obicei, rata inițială e mai mică
• Putem beneficia dacă ratele dobânzilor scad

Dezavantaje:

• Impredictibilitate – ratele pot crește
• Dificultate în planificarea bugetului pe termen lung

Exemplu practic

Să luăm un credit ipotecar de 200.000 lei pe 30 de ani:

• Cu dobândă fixă de 5%: Rata lunară ar fi aproximativ 1.074 lei
• Cu dobândă variabilă începând de la 4%: Rata inițială ar fi aproximativ 955 lei, dar ar putea crește sau scădea în timp

Acum că am explorat diferitele tipuri de dobânzi, să ne concentrăm pe un concept deosebit de important pentru economii și investiții pe termen lung: dobânda compusă.

Dobânda compusă: Puterea creșterii exponențiale

Dobânda compusă este un concept puternic care poate transforma economiile noastre în timp.

Cum funcționează dobânda compusă?

Dobânda compusă înseamnă că vom câștiga dobândă nu doar pe suma inițială, ci și pe dobânda acumulată.

Un exemplu simplu

Să zicem că economisim 1.000 lei cu o dobândă de 5% pe an:

• După 1 an: 1.000 + 50 (5% dobândă) = 1.050 lei
• După 2 ani: 1.050 + 52,5 (5% din 1.050) = 1.102,5 lei
• După 10 ani: aproximativ 1.629 lei
• După 30 ani: aproximativ 4.322 lei

Puterea timpului

Dobânda compusă devine cu adevărat impresionantă pe termen lung. De aceea, începerea economisirii din timp este atât de importantă, chiar și cu sume mici.

Aplicații practice

Putem folosi puterea dobânzii compuse în:

• Economii pentru pensie
• Investiții pe termen lung
• Economii pentru educația copiilor

Sfaturi pentru a profita de dobânda compusă

• Începeți să economisiți cât mai devreme posibil, chiar și sume mici
• Fiți consecvenți – economisiți regulat, indiferent de situația de angajare
• Reinvestiți câștigurile în loc să le cheltuiți
• Aveți răbdare – efectele cele mai impresionante apar în timp

După ce am înțeles puterea dobânzii compuse pentru economii, este important să explorăm un concept crucial atunci când vine vorba de împrumuturi: Dobânda Anuală Efectivă (DAE).

Dobânda anuală efectivă (DAE): Înțelegerea costului real al împrumuturilor

Dobânda anuală efectivă (DAE) este un instrument important care ne ajută să înțelegem costul real al unui împrumut. E ca o etichetă care arată toate ingredientele și valoarea nutrițională a unui produs alimentar.

Ce este DAE?

DAE include nu doar dobânda de bază, ci și alte costuri asociate împrumutului, cum ar fi:

• Comisioane de administrare
• Costuri de asigurare
• Alte taxe legate de credit

De ce este importantă DAE?

DAE ne ajută să:

• Comparăm oferte de la bănci diferite
• Înțelegem costul total al împrumutului
• Luăm decizii mai informate când alegem un credit

Un exemplu practic

Să zicem că avem două oferte de credit:

• Banca A: Dobândă de 5%, DAE de 5,5%
• Banca B: Dobândă de 4,5%, DAE de 6%

Deși Banca B pare să ofere o dobândă mai mică, DAE ne arată că, de fapt, creditul de la Banca A este mai avantajos în termeni de cost total.

Cum să folosim DAE în avantajul nostru

• Cereți întotdeauna informații despre DAE când vă interesați de un credit
• Comparați DAE, nu doar rata dobânzii, când evaluați ofertele
• Întrebați despre toate costurile incluse în DAE
• Folosiți DAE pentru a negocia cu banca
• Discutați opțiunile cu partenerul sau familia înainte de a lua o decizie

Înțelegerea și utilizarea DAE ne poate ajuta să economisim sume semnificative pe termen lung atunci când luăm un împrumut, contribuind la stabilitatea financiară a familiei noastre.

Dobânda în contextul economiilor și împrumuturilor

Dobânda și economiile

Când economisim, dobânda lucrează în favoarea noastră:

• Ne ajută să ne creștem banii în timp
• Oferă o recompensă pentru că nu cheltuim imediat banii
• Poate oferi un venit suplimentar, util în special pentru cei cu venituri variabile sau part-time

Exemplu: Dacă economisim 100 lei pe lună timp de 10 ani, cu o dobândă de 3% pe an, vom avea aproximativ 14.000 lei la final, din care aproape 2.000 lei reprezintă dobânda câștigată.

Dobânda și împrumuturile

Când împrumutăm, dobânda reprezintă un cost:

• Plătim mai mult decât suma împrumutată inițial
• Cu cât perioada de împrumut e mai lungă, cu atât plătim mai multă dobândă
• Poate afecta semnificativ bugetul familiei, mai ales în cazul creditelor pe termen lung

Exemplu: La un credit de 50.000 lei pe 5 ani cu o dobândă de 8% pe an, vom plăti în total aproximativ 60.000 lei, din care 10.000 lei reprezintă dobânda.

Strategii pentru economii

• Începeți să economisiți cât mai devreme, chiar și sume mici
• Căutați conturi cu dobânzi avantajoase
• Considerați investiții cu potențial de câștig mai mare, dar atenție la riscuri
• Creați un fond de urgență pentru situații neprevăzute

Strategii pentru împrumuturi

• Comparați ofertele folosind DAE
• Încercați să plătiți mai mult decât rata minimă, dacă puteți
• Considerați refinanțarea dacă găsiți o ofertă mai bună
• Evaluați cu atenție necesitatea împrumutului și capacitatea de rambursare

Factori care influențează ratele dobânzilor

Ratele dobânzilor nu sunt stabilite la întâmplare. Ele sunt influențate de o serie de factori economici și politici. Să explorăm principalii factori care afectează ratele dobânzilor în România și cum ne pot impacta finanțele personale și familiale.

1. Politica Băncii Naționale a României (BNR)

BNR stabilește o rată de referință care influențează toate celelalte rate din economie.

2. Inflația

Când prețurile cresc (inflație), de obicei și ratele dobânzilor cresc. E ca o compensație pentru faptul că banii își pierd din valoare în timp. Acest lucru poate afecta puterea de cumpărare a familiilor.

3. Situația economică generală

• Creștere economică puternică poate duce la rate mai mari
• Recesiune sau creștere lentă poate duce la rate mai mici

4. Cererea și oferta de credite

Când mulți oameni vor să împrumute, ratele tind să crească. Când băncile au mulți bani de împrumutat, ratele tind să scadă.

5. Politica guvernamentală

Deciziile guvernului privind cheltuielile și împrumuturile pot influența ratele dobânzilor, afectând indirect bugetele familiale.

6. Factori internaționali

• Ratele dobânzilor din alte țări, în special din UE
• Situația economică globală

Înțelegerea acestor factori ne ajută să fim mai pregătiți pentru schimbările din mediul financiar și să luăm decizii mai informate cu privire la economii și împrumuturi, adaptându-ne la diferite situații de viață și de muncă.

Referințe

• Banca Națională a României. (2023). Raport asupra inflației. https://www.bnr.ro
• Autoritatea de Supraveghere Financiară. (2022). Ghid privind creditarea responsabilă. https://www.asfromania.ro
• Ministerul Finanțelor Publice. (2023). Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025. https://www.mfinante.gov.ro

În ultimii ani, tehnologia a schimbat radical felul în care interacționăm cu banii, iar unul dintre cele mai importante concepte care au apărut în acest context este fintech. Ce înseamnă mai exact acest termen și de ce a devenit atât de relevant?

Fintech – ce înseamnă?

Fintech este o abreviere a termenului „financial technology” (tehnologie financiară) și se referă la utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți și inova serviciile financiare. Aceasta include aplicații mobile pentru plăți, platforme de investiții, criptomonede, robo-consilieri, împrumuturi online și multe altele. Practic, fintech a revoluționat industria financiară, făcând-o mai accesibilă, mai rapidă și mai eficientă.

Cum a evoluat fintech?

Conceptul de fintech nu este nou, dar a devenit tot mai popular în ultimul deceniu datorită progresului tehnologic și adoptării rapide a internetului. La început, fintech era folosit mai ales de bănci și instituții financiare pentru a-și îmbunătăți infrastructura digitală. Astăzi, însă, a devenit un sector de sine stătător, cu startup-uri inovatoare care concurează direct cu băncile tradiționale.

Un exemplu notabil este apariția platformelor de plăți digitale precum PayPal, Revolut și Stripe, care au simplificat transferurile de bani și plățile online. De asemenea, criptomonedele și tehnologia blockchain au adus o nouă dimensiune fintech-ului, oferind soluții alternative la sistemele financiare tradiționale.

Avantajele fintech-ului

Adoptarea soluțiilor fintech aduce numeroase beneficii atât pentru consumatori, cât și pentru companii. Printre cele mai importante avantaje se numără:

• Accesibilitate crescută – Oamenii pot accesa servicii financiare direct de pe telefonul mobil, fără a fi necesar să meargă la bancă.
• Costuri mai mici – Fintech reduce costurile tranzacțiilor și ale serviciilor bancare prin eliminarea intermediarilor.
• Rapiditate – Transferurile de bani, aprobarea împrumuturilor și alte operațiuni financiare se desfășoară mult mai rapid.
• Siguranță sporită – Mulți furnizori fintech folosesc tehnologii avansate de criptare și autentificare pentru a proteja utilizatorii de fraude.
• Personalizare – Aplicațiile fintech oferă utilizatorilor recomandări personalizate și o experiență mai intuitivă.

Provocările și riscurile fintech-ului

Deși fintech aduce multe beneficii, există și provocări și riscuri asociate acestui domeniu. Unul dintre cele mai mari este securitatea cibernetică, deoarece atacurile informatice sunt tot mai sofisticate. De asemenea, reglementările legale pot varia de la o țară la alta, ceea ce poate îngreuna adoptarea unor soluții fintech la nivel global.

În plus, dependența tot mai mare de tehnologie poate duce la probleme în cazul unor defecțiuni sau atacuri cibernetice care afectează infrastructura digitală.

Viitorul fintech-ului

Pe măsură ce tehnologia avansează, fintech va continua să evolueze și să transforme industria financiară. Inteligența artificială, automatizarea și blockchain-ul vor juca un rol tot mai important în dezvoltarea noilor soluții financiare. De asemenea, integrarea fintech-ului cu ecosistemele bancare tradiționale va duce la o experiență mai fluidă și mai eficientă pentru utilizatori.

În concluzie, fintech este un domeniu în continuă expansiune care redefinește modul în care gestionăm banii. Cu toate că există provocări, avantajele oferite de tehnologia financiară sunt incontestabile, iar viitorul promite inovații și mai spectaculoase. Fintech nu este doar o tendință trecătoare, ci o revoluție care va continua să modeleze economia globală pentru mulți ani de acum înainte.

Pentru ca inca de luna trecuta ne-am propus sa va aducem in prim plan articole in care sa tratam subiecte de interes in sectorul financiar si sa explicam termeni uzuali, azi vom vorbi despre credit scoring (scorul de credit) – il puteti intalni si in forma „scoring”.

Cum se defineste scoring-ul de credit?

In principiu, scorul de credit este un algoritm utilizat de orice institutie financiara intr-un proces prin care se urmareste capacitatea celor care solicita imprumuturi de a plati ratele – capacitatea de rambursare. Algoritmul a fost implementat de catre Biroul de Credit. Presupunand ca ati inaintat o cerere pentru un credit, pentru a fi aprobat, institutia va utiliza un punctaj al situatiei financiare, familiale si personale – acesta este scoring-ul. Pe baza punctajului se ia decizia de aprobare sau respingere a dosarului de solicitare, valoarea imprumutului care se poate acorda, a avansului acordat, gradul de indatorare si cel de acoperire cu garantii.

Informatii incluse in credit scoring:

Scoring-ul de credit se calculeaza avandu-se in vedere mai multi parametri – cu valori diferite de la o persoana la alta:

• veniturile celor care initiaza solicitarea de creditare si ale codebitorilor – inclusiv valoarea acestor venituri si sursele;
• scopul creditului, destinatia acestuia;
• alte rate la credite, daca acestea exista;
• carduri (credit, overdraft), daca acestea exista;
• intarzieri la plata, daca au existat;
• informatii despre persoana care solicita creditul – inclusiv:
• • starea civila a solicitantului;
  • numarul de membri din care este formata familia acestuia;
  • ultimul nivel de invatamant pe care l-a absolvit;
  • anul din care locuieste la adresa curenta;
  • in ce calitate locuieste la adresa curenta – este proprietar sau chirias, locuieste cu parintii etc.;
• informatii cu privire la incadrarea in munca – inclusiv:
• • denumirea societatii la care este angajat solicitantul;
  • domeniul in care isi desfasoara activitatea;
  • numarul total de angajati din societatea pentru care lucreaza;
  • profesia pe care o are solitantul;
  • functia acestuia in companie;
  • vechimea la locul actual de munca;
  • vechimea totala in munca.

In functie de modul in care pot influenta stabilitatea riscului, toti parametrii mentionati anterior sunt ponderati diferit, iar principalele grupe sunt:

• date aplicant: pondere de 20%;
• surse de venit: pondere de 25%;
• angajator si industrie: pondere de 15%;
• intarzieri la plata: pondere de 40%.

Avand in vedere ca ponderile nu au caracter constant, variind de-a lungul timpului in functie de circumstantele economice, ponderile mentionate anterior au un caracter orientativ.

Capacitatea de rambursare a sumelor imprumutate

Este cel mai important factor in procesul de creditare, pentru ca, in functie de acesta, se stabileste daca se poate acorda creditul sau nu. Diferit de la o persoana la alta, acest factor va induce si scoring diferit. Este important sa notam ca intre capacitatea de rambursare si garantiile solicitate pentru un credit nu se poate pune semnul egal – cei doi termeni nu indica acelasi lucru si, prin urmare, nu trebuie sa se confunde. Garantia unui credit ii asigura institutiei care a oferit creditul un anumit confort, in ideea ca instituţia va avea drept de executare asupra acesteia, pentru a acoperi sumele de bani imprumutate si nerestituite de catre persoana care a primit creditul. Cu toate acestea, capacitatea de rambursare este cea care conteaza mai mult pentru orice institutie financiara.

Ce este o institutie financiara?

La modul general, o institutie financiara este o entitate care furnizeaza servicii financiare clientilor sai, adica, o companie care ofera clientilor sai (persoane fizice sau juridice) servicii legate de bani. Exista nenumarate exemple ale activitatii institutiilor financiare si ale diferitelor tipuri de institutii financiare.

Pentru a asigura buna functionare a institutiilor financiare, securitatea si stabilitatea sistemului financiar, au fost infiintate agentii supranationale si nationale cu obiective diferite. Printre obiectivele urmarite se numara reglementarea si monitorizarea institutiilor financiare.

Sistemul European al Bancilor Centrale este format din Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale ale tarilor membre ale Uniunii Europene, si anume, in cazul Romaniei, BNR.

Prin urmare, atunci cand aveti in vedere un produs sau un anumit serviciu financiar, dincolo de a analiza oferta entitatii financiare, trebuie sa va informati daca a fost monitorizata si/sau aprobata de catre BNR.

Tipuri de institutii financiare:

Pe scurt, in cadrul entitatilor sau institutiilor carora li se pot adresa atat agentii economici cat si persoanele fizice exista diferite tipuri de institutii financiare. Aceste institutii financiare sunt:

• institutii financiare bancare
• institutii financiare nebancare (IFN)
• alte tipuri de institutii care nu sunt supravegheate de BNR.

Ce inseamna institutie financiara bancara?

Institutiile bancare: au ca obiect principal de activitate depozitele financiare si acordarea creditelor; sunt organizate ca societati comerciale pe actiuni si, in Romania, isi desfasoara activitatea sub supravegherea BNR (banca centrala).

Ce inseamna IFN (institutie financiara nebancara?

Institutiile financiare nebancare (IFN): aici facem referire la o entitate a carei activitate este desfasurata cu titlu profesional, in conditiile pe care legea le stabileste – in speta, Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, in Romania. Potrivit legii, IFN-urile pot acorda credite precum:

• de consum,
• ipotecare,
• imobiliare,
• microcredite,
• finantare tranzactii comerciale,
• operatiuni de factoring,
• scontare,
• forfetare.

De asemenea, potrivit art. 14 din legea mentionata, alte activitati permise pentru IFN-uri constau in:

“b) leasing financiar;

c) emitere de garantii, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finantare;

d) acordare de credite cu primire de bunuri in gaj, respectiv amanetare prin case de amanet;

e) acordare de credite catre membrii asociatiilor fara scop patrimonial organizate pe baza liberului consimtamant al salariatilor/pensionarilor, in vederea sprijinirii prin imprumuturi financiare a membrilor lor de catre aceste entitati, organizate sub forma juridica a caselor de ajutor reciproc;

f) alte forme de finantare de natura creditului.”

Este obligatoriu ca IFN-urile sa se inscrie intr-unul din registrele BNR (Special, General sau de Evidenta), in functie de activitatea pe care o desfasoara. Notam, de asemenea, ca IFN-urile inscrise in Registrul Special si Registrul General au obligatia impusa de lege de a se constitui in societati comerciale pe actiuni si ca activitatea acestora este supravegheata de BNR.

Exemple de institutii care nu sunt supravegheate de BNR:

Pe de alta parte, exista si alte tipuri de institutii care nu sunt supravegheate de Banca Nationala a Romaniei, ci de catre alte entitati, cum ar fi CNMV sau DGRFP:

• societatile de servicii de investitii financiare (companii si case de brokeraj, societati de administrare a portofoliilor si firme de consultanta financiara);
• organisme de plasament colectiv;
• societatile de asigurare;
• fondurile de pensii.

Cine este Simplu Credit IFN?

Simplu Credit este un IFN (institutie financiara nebancara), care ofera imprumuturi rapide nebancare persoanelor fizice si juridice din Romania din anul 2007 si este inscrisa in Registrul Special al Bancii Nationale a Romaniei, fiind reglementata de catre aceasta.

Ce este leasingul financiar?

Leasingul este o operatie practicata inca din cele mai vechi timpuri si este definit drept un contract prin care locatorul este de acord sa acorde utilizarea temporara sau folosinta bunurilor locatarului, indiferent daca acesta este persoana fizica sau juridica, fortandu-l pe acesta din urma sa plateasca un venit regulat care sa acopere valoarea initiala a proprietatii, plus sarcina financiara, precum si costurile suplimentare prevazute in contract.

Aceasta operatiune se prezinta potrivit figurii de mai jos:

Pentru ca o operatiune de leasing sa fie considerata leasing financiar trebuie sa existe urmatoarele conditii:

• in momentul incheierii contractului de leasing, atat riscurile cat si beneficiile dreptului de proprietate sunt preluate de catre utilizator;
• in contractul de leasing se prevede expres ca la expirarea acestuia dreptul de proprietate asupra bunului se transfera utilizatorului;
• utilizatorul are dreptul ca la incheierea contractului de leasing sa achizitioneze bunul;
• chiar si in conditiile in care dreptul de proprietate nu este transferat, perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata normata de utilizare a bunului.

Avantaje ale leasingului financiar:

• Cel mai mare avantaj al leasingului este dat de faptul ca platile aferente sunt repartizate pe parcursul mai multor ani, prin urmare, nu poate fi vorba de povara unei singure plati semnificative in numerar. Acest lucru ajuta o afacere in mentinerea unui profil constant cash-flow;
• Pe de alta parte, optand pentru un leasing financiar, se pot face investitii in active de buna calitate care, in alte conditii, ar putea fi inaccesibile sau costisitoare;
• Platile de leasing sunt considerate drept cheltuieli de exploatare, si, prin urmare, de interes, sunt deductibile fiscal;
• Cheltuielile de leasing primesc acelasi tratament ca si cele cu dobanzile, cu toate acestea, contractul de inchiriere in sine este tratat diferit de datorii. Leasingul este clasificat drept datorie in afara bilantului si nu apare in acesta;
• Leasingul financiar permite o mai buna planificare. De regula, cheltuielile de inchiriere raman constante pentru toata perioada de inchiriere a activului. Acest lucru ajuta la planificarea cheltuielilor sau a iesirilor de numerar atunci cand se efectueaza un exercitiu bugetar;
• Leasingul este o optiune ideala pentru o afacere setup, dat fiind ca presupune costuri initiale mai mici;
• La sfarsitul perioadei de leasing, locatarul are dreptul de a cumpara bunul si de a rezilia contractul de leasing, acest lucru oferind flexibilitate pentru afaceri.

Dezavantaje ale leasingului financiar

Intre dezavantajele leasingului financiar notam:

• Cheltuielile de leasing: Platile de leasing sunt tratate ca si cheltuieli, mai degraba decat sub forma de plati de capital.
• Beneficii financiare limitate: In cazurile in care utilizarea activului nu serveste cerinta dupa cativa ani, platile de leasing devin o povara.
• Accesul limitat la alte imprumuturi: Avand in vedere faptul ca investitorii trateaza leasingul pe termen lung asemeni unei datorii, ar putea face dificil ca afacerea sa abordeze imprumuturi suplimentare.
• Documentare: In general, pentru a intra intr-un contract de leasing este necesar sa se treaca printr-un proces complex cu o documentatie temeinica si o examinare corespunzatoare.
• Chiriasul ramane responsabil pentru intretinerea si functionarea corespunzatoare a activului aflat in leasing.